Uraaaaa!!!

Am scapat de raceala si sunt din nou vesela. Am dormit ieri mai mult decat de obicei, ca doar trebuia sa recuperez. dimineata pana la 10 iar dupa-amiaza pana la 7. Le-am plimbat apoi pe manyi si pe buii de le-au zburat fulgii. Bineinteles ca seara nu am mai vrut sa lipesc geana pe geana, iar cand manyi a vrut sa ma puna in patut, m-am refugiat in brate la tatyi. Ca doar d'aia e barbat sa ma apere, nu? Dar iar m-a fentat. Dupa ce m-a dus pe la toate jucariile, m-a tinut putin in fata calculatorului si pe urma, in plimbare, m-a dus la manyi. Asa ca repede am ajuns sa dorm, dar numai la ora 11 si jumatate seara. E tarziu? Da' de unde!
Tot ieri i-am cantat lu' bubu o varianta proprie de "La multi ani!". Vad ca se poarta sa se tot felicite astia mari intre ei cateodata. Si mie mi-a zis odata Niku-buniku "La multi ani", iar eu nestiind ce vrea i-am zis ca am "bi aii". Asa m-a invatat makababa sa zic eu ca am doi ani, desi nu-i am, dar ei nu-i spun ca poate se supara.
Azi dimineata, am reinceput cu alarma la ora 6. Le-am dat desteptarea. Asa le trebuie daca nu asculta de copil. Nu am lasat-o decat foaaaaarte tarziu pe manyi sa se schimbe ca sa mearga la luku (nu am inteles de ce trebuie sa se schimbe tot timpul, ce, nu poate merge asa?). Ca sa vada ca nu dorm, l-am pocnit intr-una pe tatyi cu picioarele, dupa ce m-au pus in patul lor. A facut el ce-a facut si iar m-a adormit, cu greu ce-i drept. Si uite asa iar m-am trezit cu makababa langa mine. Uf! Iar trebuie sa o alerg putin, ca sa stie cine-i seful.